E acea perioadă a anului când inima mea cere să fie acasă, pentru că doar acasă Crăciunul are farmec, și are farmec pentru că doar în această perioada și doar aici, la 250 de km distanță de haosul Bucureștiului îmi permit să fiu iarăși copil.
Nu știu cum se poate sărbători altfel Crăciunul, nu mi-l imaginez fără grija mamei ca toate bucatele să iasă pe placul nostru și fără glumele tatei care ne fac să radem cu lacrimi, nu știu cum e să mă trezesc în dimineață de Ajun fără să aud “Steaua sus răsare” cântată de copiii satului și fără să simt mirosul mirodeniilor din bucătărie.
Nu e nimic sofisticat în toate astea, nu e nimic opulent, nimic să iasă în evidență, dar așa cred eu că trebuie să trăiesc această perioada și asta îmi aduce liniștea unui sfârșit de an, liniște de care acum mă bucur din plin.
Și totuși lipsește ceva din tabloul perfect, lipsesc poveștile bunicii și vinul fiert pe plita sobei așa cum numai ea îl făcea. Îmi plăceau serile cu ea, și țin minte cum într-o seară de Crăciun, deși eram mare și știam că darurile de sub brad sunt aduse de părinți, bunici sau rude, s-a simțit datoare să vină ea să îmi spună că Moșul acela cu barbă lungă și albă nu există cu adevărat. Atunci m-am simțit tratată cu sinceritate și am înțeles că nu o spusese să îmi spulbere visele, voia doar să apreciez eforturile celor din jurul meu care îmi lăsau un cadou sub brad. Astea au fost momente de care atunci cu sigurață nu m-am bucurat așa cum ar fi trebuit, nu stiam ca ele se vor termina vreodată.
Anul acesta este primul în care mă bucur cu adevărat și sunt recunoscătoare că trăiesc toate astea, nu știu încă de ce, dar nici nu îmi voi pune prea multe întrebări.
Vă doresc și vouă să trăiți autentic aceste sărbători, să fiți recunoscători pentru tot ce vi se întâmplă și să credeți în minuni. Să vă tratați pe voi înșivă cu sinceritate și blândețe și același lucru să-l faceți și cu cei ce va înconjoară!
Sărbători cu adevărat fericite!
Lasa un comentariu