Cică, se povesteşte că odată trăiau pe malul mării, trei fraţi,
toţi pescari. Fraţi, fraţi, dar nu prea semănau între ei. Astfel, cel
mare şi mijlociul, erau lacomi şi răi, dar cel mic avea inimă bună
şi se dovedea cel mai înţelept.
Într-o vreme, cei trei pescari-fraţi au auzit că pe fundul mării
ar fi o scoică ce are într-însa, trei perle fermecate. S-au urcat cu
toţii într-o barcă, şi s-au dus s-o pescuiască. Nu peste multă
vreme au găsit-o şi au adus-o la suprafaţă . Pe mal, se uitau cu
toţii la ea şi nu ştiau cum s-o deschidă. Au încercat fel de fel de
unelte şi vorbe, dar scoica rămânea tot aşa, închisă precum o
găsiseră pe fundul mării.
Supăraţi, cei trei fraţi au început să întrebe pe bătrânii
satului de pescari şi-au aflat astfel că numai atunci când soarele
va mângâia scoica, ea se va deschide. Şi aşteptând momentul, cei
trei fraţi pescari au văzut cum scoica se deschide singură şi că în
ea aveau adăpost trei perle. Precum erau diferiţi cei trei fraţi
pescari, aşa erau şi perlele, două erau colorate, strălucitoare şi
mari, pe când doar una era ştearsă şi neînsemnată. Fraţii mai mari
s-au repezit alegându-le pe cele mari şi frumoase, iar cea ştearsă
şi mică a rămas fratelui mic.
S-au grăbit să ajungă cu ele acasă, mai ales fraţii cei mari,
cerând grabnic mari şi multe bucurii. Dar, spre supărarea lor,
perlele le-au înghiţit toate bogăţiile ce le aveau, lăsându-i săraci.
Ajungând şi el acasă, fratele cel mic n-a cerut nimic perlei,
ci a mângâiat-o cu iubirea şi gândul lui bun. Şi-atunci, spre
uimirea sa, din perla ştearsă şi neînsemnată, a ieşit o fată
frumoasă.
Îndrăgostindu-se de ea, fratele cel mic a luat-o de soţie şi-au
trăit amândoi, ani mulţi şi buni în satul de pescari de la malul
mării, rugând-o ca înainte de toate să-i schimbe pe fraţii lui,
făcându-i buni şi să le înapoieze bogăţile avute, aceştia spunând
că n-o să mai fie răi şi lacomi, niciodată.
Noapte bună!
Sursa : POVESTEA TERAPEUTICĂ de Maria Dorina Pasca
Lasa un comentariu